Arhive categorii: Rezonanțe

Avalanșa

Lipsa de curaj să fii cu tine provoacă și propagă dezastre.

Cănd nu-ți asumi încercările și conținuturile proprii, îi încarci și pe cei de lângă tine cu ele. Lor le va veni de două ori mai greu să și le asume, că le au și pe-ale lor și pe-ale tale. Iar dacă se-ntâmplă să fie și printre ei câte vreunii cu lipsă de curaj, atunci problema se multiplică în avalanșă.

Sensibilitate

Dacă nu știi să-ți înțelegi și să-ți gestionezi trăirile, îți vine greu să duci și interacțiunile cu alții.

Cu doar un strop de empatie, însă, ajungi să simți cum evoluează fiecare pe lângă tine, anticipezi divergențele de opinie și atitudine, nepotrivirile și desincronizările, armoniile și dizarmoniile de la nivelul grupului în care te afli.

Toate astea generează stări conflictuale înăuntrul tău. Dar nu sunt ale tale. Și tocmai abilitatea de a le identifica concret, de a le separa, te ajută să știi ce ai de gestionat tu (ca lucru al tău sau de intermediere a celorlalți) și cum.

Îngerii

Îngerii își au și ei mișmașurile lor.

Care-s mai greu de înțeles cu ochiul liber.

Ei joacă pe mize fine, subtile, dar ample, astronomice, desfășurate în cicluri de eternități.

Noi cu ale noastre, ei cu ale lor. Fiecare, cu ce are la-ndemână și după cum reușește să suporte rigorile legilor care-i descriu existența.

Îndreptarea nedreptățirii

O țară puternică, luptătoare, care renaște din propria cenușă indiferent ce, aduce în viața asta oameni care într-o viață anterioară cel mai probabil au fost uzurpați, nedreptățiți, chinuiți, ținuți jos fără șansa de a se ridica, iar acum primesc ca răsplată tocmai posibilitatea și libertatea de a se reinventa.

O slăbiciune a lor, însă, poate fi tendința de a-i abuza și ei pe altii, manifestand în mod inconștient acele tipuri de comportamente pe care le-au primit anterior.

Partea bună și frumoasă pentru ei e că se bucură de prosperitate, de putere și de libertatea de manifestare. Partea mai grea e că trebuie să se străduiască să-și integreze umbrele refulante.

Vindecarea perfecțiunii

O țară cu oameni cu potențial, dar care se sufocă de la corupția generalizată, poate fi loc de găzduire a unor suflete care-ntr-o viaț-anterioară s-au ajuns și s-au atașat prea tare de perfecțiune și de reușite, iar acum au nevoie să curețe acest atașament, prin învățarea gestionării imperfecțiunii și a nedreptății. Ineficiența legilor și a regulilor sociale (de bună conviețuire) curăță atașamentul exagerat față de corectitudine și de interacțiune interumană perfectă.

Și, totuși, cele de mai sus nu pot justifica persistența în hoție și-n micime. Omul sfințește locul.

Cataliza

Iisus și alți profeți asemenea stăteau chilleanu și le ziceau oamenilor sobru „Credința te-a vindecat, fiule!”… nu din ifose de prooroci, cât din certitudinea că ei n-aveau mare contribuție la vindecarea respectivilor, ci mai degrabă propria credință a vindecaților.

Cuvântul, prezența sau gestul „vindecătorilor” au doar rol catalizator pentru procesul de vindecare.

Delta 0,1-4 Hz: plutirea

E liniște. Un zgomot surd, de fond, vuiește constant, ca venind de la mașinării și utilaje ce lucrează pe un șantier distant. Ești în zona dintre limite, unde vameși impasibili te privesc frustrant de rece, măsurându-ți faptele după mult prea corecte și echitabile considerente, ca să poți trece…

E totul prea precis și fix, pentru a noastră predispoziție la compromis… motiv pentru care momentul de trecere – îl putem simți ca o cădere în abis, la desprindere…

Theta 4-7,5 Hz: visarea

Cu ochii închiși, îți trăiești visele: unele profunde, metaforice, criptice… altele de suprafață, senine, cristaline. Pare obscur totul, și nu-nțelegi în ce univers sunteți prinși… tu și toate sufletele din vis, alături de care trăiești experiențe fabricate-n paradis. Te-ai conectat – fără să știi – la cunoașterea de ansamblu, pe care-o admiri pasiv ca la teatru. Călătorești diluat, dar amplu, în lumi cu-nțelesuri multiple și diversitate fără limite, palpând vag energii infinite.

Pare ademenitoare oportunitatea asta rară de comunicare cu Dumnezeul mare… Însă, până să realizezi că poți ajunge la butoane, să o controlezi, ori te cufunzi în vis de te pierzi, ori te trezești și te-ntrebi dacă n-ai ajuns cumva… să delirezi.