AT: Orice eveniment… este neutru în esență. Fiecare dintre noi alege cum să îl perceapă: dacă ca pe un stres sau dacă ca pe un lucru bun

Q: Ok. Știu asta

AT: Îți rămâne doar să devii conștient de evenimentul în sine și să alegi în mod voluntar cum anume să îl privești

AT: Așa. Și după ce legi o comunicare mai stabila cu big boss, vorbește cu el și întreabă-l la fiecare indecizie (sau când ai prea multe opțiuni, ca acum), ce ai de făcut. Dacă ai de făcut ceva. Și ca sa nu greșești, să te arunci aiurea cu capu-nainte, roagă-l să-ți aducă el la tine ceea ce ai de făcut. Adică să nu inițiezi tu, ci el. Doar să ți le aducă înainte, ca tu sa le faci țac pac. Și nimic mai mult.

AT: Uneori nu ai nimic de făcut; ți le dă doar ca să te calibreze, să-ți întărești credința și să te perfecționezi, să crești. Alteori îți dă să contribui; cu mult sau cu puțin, atât cât e nevoie. Și alteori e treaba ta în majoritate. E important să vezi care din astea. Că altfel, dacă le iei pe toate din plin fără să fie ale tale, te arzi rău.

Q: Așa gândesc si eu… că, în general, totul e în permanentă mișcare și… în fine…

Q: Îți spuneam de cele 2 căi, variante care apar concomitent… constant și nu știu ce să aleg

AT: Oricare din ele. Aia care-ți place mai mult. Aia care-ți vine prima-n minte… aia care… orice raționament îți faci tu. Ești liber să-ti creezi propriile repere. Oricum ar fi, ce alegi e cea mai buna decizie pe care o poți lua.

AT: Viața e neutră, în esența ei obiectivă. Nu există bine și rău.

Q: Pai… nu. Că dacă ajung la raționament…e bai mare!

AT: Raționament… adică motivație

AT: Motivația ta internă, pt care iei fiecare decizie