Arhive categorii: Pulsiuni

Conflictele interioare

Când simte un conflict (interior, de principii, de abordare), mintea noastră dă să fugă. Din cele mai simple și naturale motive… frica de necunoscut, disconfortul/ neplăcerea agitației interioare, comoditate vizavi de efortul pentru lucrul cu sinele… Și, evident, se baricadează cu munți de motive, care ajung – chiar ele – să o convingă că nu vrea să gestioneze conflicte, în caz că uită.

Dar nu e nimic acolo care să ne omoare. Ca orice lucru pe care îl facem (de ajungem uneori chiar să-l și stăpânim), dacă ne apucăm să luăm și să trăim pe rând ale vieții provocări, deprindem forță mentală și spirituală.

Nu e despre a câștiga sau a pierde. Nu e despre a trăi lucruri bune sau rele, frumoase sau urâte, plăcute sau dureroase. Nu e despre a le tria și a le selecta… E despre a le accepta. E despre a le trăi, așa cum sunt ele. Avem toată libertatea să le dăm ce valoare vrem noi, astfel încât să ajungem la pace cu ele.

Primindu-le cu deschidere, facem mușchiul tare la neuroni și la suflet. În gestionarea luptelor (interioare) putem găsi plăcere, mai ales atunci când n-avem încotro și viața ne aruncă-n ele fără a ne cere voie.

[Excepție fac masochiștii, care nu găsesc în toate astea nimic anevoie…]

Chemarea

Sentimentul de a fi dorit descătușează tot soarele din tine. Te cheamă să te manifești, să te-mplinești. Trezește datoria sufletului care ești și pentru care ai venit să viețuiești. E catalizatorul care te deschide și te trage-afară din adâncurile tale cele mai profunde. Te face să te simți chemat în slujba vieții, să te dedici, să te oferi, să arzi, să dăruiești.

Opusul (indiferența) te face să seci și te-nmărmurește. Te liniștește cum se pierd mute, în apa lacului, firave unde…

Inerția adaptării

Când ești adaptabil din fire, ajungi adesea să-ți placă lucruri pe care inițial le renegai.

E enervant când te gândești că ele pot contraveni chiar cu rigorile tale… Însă poate-i cazul să umbli un pic la principii, să verifici cât de ferm stau în picioare și de n-au cumva nevoie de-adaptare, ori de nu se cer reconstruite mai stabil, să fie mai generale. Iar de nu e cazul, totuși… poate te oprești din deparaje și „mici pofte” ocazionale care ajung să fie repetate până se transformă-n obiceiuri nespecifice, nenaturale.

Spații dinăuntru

Emoția și rațiunea evoluează în universuri separate.

Poți să fii bine cu una și praf la cealaltă, și totuși să te păstrezi funcțional și viața să curgă. E ca și cum ai fi doi oameni deodată, uneori armonizați, alteori certați; uneori sincronizați, alteori dezaliniați; uneori echipă, alteori separați.

Și fiecare caută să-și satisfacă Citește în continuare Spații dinăuntru