Toate articolele scrise de admin

Rezolvă cauza

Neîncrederea în sine și lipsa de credință-n Dumnezeu se pot somatiza în corp în 2 dureri distincte, chiar dacă vizează o cauză unică (de ex., frica se poate manifesta prin durere de umeri – de la lipsa de bază pe sine, respectiv prin durere de genunchi – de la lipsa de supunere în fața voinței vieții/ refuzul de renunțare la control).

Durerile pot fi simultane (dacă nesiguranța e întreținută prin ambele mecanisme) sau alternant (dacă fie te bazezi doar pe tine, fie doar pe Dumnezeu). Întrebarea cu răspuns evident este: în ce situație dispar amândouă?

Contravaloarea libertății

CV-1Contravaloarea libertății (Eugen Florian Popescu) este o carte de tihnă și așezare sufletească. Oferă gânduri deschise despre credință, îndemnând la îmbrățișarea adevărului propriu, interior, în armonie cu mediul înconjurător.

Cartea este disponibilă aici. [ISBN 978-973-0-36502-3, Găești, 2022]

Este prezentată și pe Goodreads, unde vă așteaptă să veniți cu review-uri.

Lectură plăcută!

Desprinderea

Când ești prea prins într-un atașament, pune-ți întrebarea: „Cine sunt și ce vreau eu, în mod independent de atașamentul ăsta?!…”

Și ai făcut primul pas spre regăsirea de sine.

Faptul că avem atașamente nu înseamnă că trebuie să ne identificăm cu ele.

[Se aplică, indiferent de nuanța atașamentului, fie el uman, material, logic, principial, spiritual etc.]

Conflictele interioare

Când simte un conflict (interior, de principii, de abordare), mintea noastră dă să fugă. Din cele mai simple și naturale motive… frica de necunoscut, disconfortul/ neplăcerea agitației interioare, comoditate vizavi de efortul pentru lucrul cu sinele… Și, evident, se baricadează cu munți de motive, care ajung – chiar ele – să o convingă că nu vrea să gestioneze conflicte, în caz că uită.

Dar nu e nimic acolo care să ne omoare. Ca orice lucru pe care îl facem (de ajungem uneori chiar să-l și stăpânim), dacă ne apucăm să luăm și să trăim pe rând ale vieții provocări, deprindem forță mentală și spirituală.

Nu e despre a câștiga sau a pierde. Nu e despre a trăi lucruri bune sau rele, frumoase sau urâte, plăcute sau dureroase. Nu e despre a le tria și a le selecta… E despre a le accepta. E despre a le trăi, așa cum sunt ele. Avem toată libertatea să le dăm ce valoare vrem noi, astfel încât să ajungem la pace cu ele.

Primindu-le cu deschidere, facem mușchiul tare la neuroni și la suflet. În gestionarea luptelor (interioare) putem găsi plăcere, mai ales atunci când n-avem încotro și viața ne aruncă-n ele fără a ne cere voie.

[Excepție fac masochiștii, care nu găsesc în toate astea nimic anevoie…]

Ia-te ușor!

Ce se întâmplă în jurul tău, ca experiențe la care tu iei parte, nu te privește decât în măsura în care tu decizi asta. Sistemul general al vieții e mult prea mare și mult prea complex ca să te privească doar pe tine ca un buric al Pământului. Ești important, ești chiar indispensabil, dar cele mai multe lucruri se întâmplă pentru că ăsta le e rostul. Tu ești acolo doar ca spectator, ca martor, și uneori și-un pic actor. Nu le mai lua personal. Ia-le mai ușor, mai în joacă.

Vidul

În vid nu e căldură. Doar urme firave de suflet, un strop de conștiință mută și posibilități plăpânde, aflate-n așteptarea materializării. E liniște și lipsă de mișcare. Tăcere, vis, un frig haotic care – dintr-o șansă – poate atrage suficientă inerție pentru întrupare.

Vidul e locul de tatonare, libertatea de-ncercare și spațiul de manevrare ale lumii materiale. Este marja de eroare, șansa la greșeală, spațiul pentru învățare, cunoaștere, organizare, locul unde se depun eforturi pentru evoluare. Este casa energiei existențiale, unde locuiesc pornirile potențiale și arderile informaționale.

Diversitatea iubirii

Te poți îndrăgosti de viață-n multe feluri. Din toate astea, puține-s despre sex, cuplu sau căsătorie. Majoritatea-s despre a trăi o diversitate întreagă de experiențe, după cum are nevoie sufletul să fie.

Neînțelegerea celor două categorii și a fenomenului în ansamblu conduce la denaturare, la posesivitate, la derapaj, la blocaj, ori la situații (sau percepții) de trădare. Toate astea-s precursoare pentru boală.

Ai curaj să fii cu tine, învață să te înțelegi și bucură-te de ceea ce primești, în condiții de respect pentru sine, pentru semeni și pentru voințele divine!