Q: Mi-a zis psihologul ceva de genu… Că-mi induc suferința pt că probabil îmi place. Habar n-am înțeles ce-a vrut să zică.

AT: Păi îți place, pt că suferind, te victimizezi, și atragi simpatie și compasiune din exterior. Deci iubire (care în mod normal nu ar fi venit). E o formă de… mini furt energetic, să-i zicem. Apoi, corpu se învață cu obiceiul și se auto condiționează involuntar: știe că atunci când suferă, urmează să primească și iubire. Și se formează un ciclu: când vrea iubire, caută repede repejor să sufere de la ceva; că știe că vine și plăcerea imediat, de undeva.

Q: Mmda… cred că am o metodă brevetată de a suferi

AT: :))

AT: Schimbă brevetu

AT: Ia-ți unu mai productiv

Q: Zi-mi și mie, cum vezi tu karma asta?

AT: Păi… karma, e și ea un sfânt. E sfântu ăla duh. Și e super șmecher. Și poți intra în legătură cu ea/el. (Depinde cum preferi sa îl/o privești, ca pe e un/o bisexual/ă.)

AT: E parte din trio-ul principal… tatăl, fiul și duhul

AT: Inteligența superioară (tatăl), voia superioară (fiul) și aplicatoru/ punătoru în practică (duhu)

AT: Tatăl dispune. El e big bossu.

Citește în continuare Conversație despre triadă și spirite →

Q: Tre’ să fac pace cu tata… Sunt lucruri pentru care nu l-am iertat și mă apasă…

AT: Asta musai și indiscutabil

Q: Mă rog…

AT: Și poți să-l accesezi oricând vrea mușchiu tău acum

AT: Că e peste tot și cu tine mereu

Citește în continuare Conversație despre comunicarea cu cei plecați acasă →

Q: Zi-mi și mie o treabă… Ce anume determină o persoană ca, în loc să clarifice o situație, să facă niște chestii care o obligă să dea și mai multe explicații

Q: Închide telefoanele și toate căile de comunicare, fuge, se ferește, se izolează… Se rupe și de alții nu doar de mine, nu iartă, nu acceptă justificări sau scuze…

Q: De ce fuge așa? Se învârte în jurul problemei de ajunge să se împiedice mai tare

AT: :))

AT: Păi

Citește în continuare Conversație despre încălcarea limitelor celorlalți →

Q: Mă afectează tare ce zic oamenii… Și mi-e teamă de unele lucruri pe care mi le pot controla… Că cine știe ce lumea de ele? Mă simt așa mică și neputincioasă uneori…

AT: Ești mare

AT: Și frumoasă

AT: Te rog învață să te apreciezi

AT: Să te iubești

AT: Și să te respecți

AT: Tre să ți se rupă de ce zic oamenii

AT: Tu cu tine, în tine trăiești. Nu cu ei

AT: Tu ești în tine 100% din timp

AT: Cu ei ești mai puțin de 0,1% din timpu vieții tale

Q: Nu știu ce să fac cu viața mea…

AT: Ce să zic…

AT: O să vină și înțelegerea

AT: Fiecare etapă, cu specificul ei

AT: O să le ai pe toate

AT: Tot ce-ți dorești

Citește în continuare Conversație despre iubirea și mulțumirea de sine →

Q: De ce e nevoie de trăiri din astea și nu putem învăța cu frumosu’?… M-a cuprins o deznădejde cruntă…

Q: Ce migrenă am… Nu mai știu ce să iau…

AT: Te rog

AT: Chilleanu…

AT: Renunță la ele

AT: Toate

Citește în continuare Conversație despre ieșirea din tensiune →

Q: Mi-ar plăcea să știu ce am de făcut…

AT: Uite

AT: Îți recomand mâine să faci o vizită pe la biserică

AT: Nu neapărat pt biserică, cât pt tine

AT: Mâine e ziua Crucii

AT: Crucea simbolizează „povara” pe care o avem fiecare din noi de dus

AT: Destinul

AT: Misiunea proprie

AT: Și ai putea să mergi la biserică, să te rogi pt tine, pt ca să te ajute să-ți înțelegi drumul, destinul și să te ajute să îl primești, să îl accepți și să mergi pe el cu deschidere. Și să-ți facă din asta o plăcere

Q: Mă doare spatele. Cu greu rezist să nu iau un antiinflamator…

AT: Nimic, dar NIMIC din tot ce trăim fizic, nu își are sursa problemelor în fizic. Ci în percepția și-n atitudinea noastră față de experiențele pe care le trăim

AT: Rezolvi baiu mental, dispar și simptomele fizice, puf!

AT: Lasă-le libere

AT: Toate

AT: Renunță la ele

AT: Lasă-te în voia lu boss

AT: Și liniștește-te. Cu toate grijile alea mărunte de-ți mănâncă sufletul

AT: Dă-le voie să plece

AT: Ești în siguranță

Citește în continuare Conversație despre grijile mici →

AT: Tre să înveți să respecți viața

AT: Fiecare își are propria karmă

AT: Și tre să și-o ardă singur

Q: Adică??

AT: Dacă te bagi prea cu nasu unde nu-ți fierbe oala, preiei din karma lor și ajungi să duci în spate ce nu-i al tău (și apoi te vaiți de dureri de spate…)

Citește în continuare Conversație despre lăsarea energiei să curgă liber →

Q: Nu am stabilitate în credința asta… Mă pierd, nu mi-e bine. Adică simt vină, am ciudă pe mine că nu reușesc să fiu cum vreau

AT: Păi și asta tot de la big boss e

AT: O să înțelegi tu la un moment dat

AT: Că inclusiv stările de spirit, dispozițiile, pornirile, deschiderea…

Citește în continuare Conversație despre oboseală și tendința de control →

Q: Cum pot repara o greșeală? Nu e prima dată când o fac fix p-aceeași. Ar fi trebuit să fi-nvățat deja lecția..

AT: Stai în hamac

AT: Se rezolvă

AT: Și dacă va fi să-ți fie dat să poți repara, vine el momentul. Și vei simți. Și vei ști ce să faci

AT: Dar nu căuta tu, nu zgârma

Citește în continuare Conversație despre greșeli →

Q: Eeee… Am închis ochii și-am început să mă rog aseară. Nu am reușit decât un pic. Am văzut o scară cu trepte luminate, albe, apoi încă una mai sus în stânga și apoi deasupra lor un norișor de lumină albă… A ținut puțin… Dar așa căldură mi-a adus…

Q: Eu n-am știut/ putut niciodată să mă rog… Până acum

Q: De ce n-am văzut eu rugăciunea asta așa până acum?! N-are nimic religios în ea, de fapt… Ce revelație mă… De-aia n-o puteam eu înghiți. Ce pot să spun… Sunt copleșită! Mulțumesc, mă. Simplu

Citește în continuare Conversație despre rugăciune și comunicarea cu Dumnezeu →

Q: Există și destin și liber arbitru?! Co-există?

Q: Nu mi-e foarte clar. Adică suntem cumva doar marionete?! Sau care ar fi „proporția” liber arbitru/ destin? Înseamnă că procentajul mic de liber arbitru dă doar nuanțe, nu schimbă radical mersul/ evoluția întâmplărilor…

AT: :))

AT: Da, suntem și marionete :)))

Citește în continuare Conversație despre destin și liber arbitru →

Q: Te rog, ajută-mă. Am o problemă. Nu știu cum s-o rezolv. Cum cer ghidaj?

AT: Spune

AT: Care-i baiu?

Q: Nu știu ce sau cum să cer ajutor să găsesc calea potrivită pt a o rezolva…

Q: Țineam lucrurile sub control, m-am lăsat distras, am pierdut controlul și sunt la un pas distanță de un eventual dezastru… E tot ce-ți pot spune aici/acum

Citește în continuare Conversație despre acceptarea vieții așa cum e →

Q: Te poți ruga pt altcineva? Poți să folosești tehnici de vizualizare? Pt cineva din afara.

AT: Sigur că te poți ruga pt altcineva. Dar ai grijă ca rugăciunea să fie corectă. „Ajută-l/o doamne să își trăiască ce are de trăit, să își depășească încercările, să își învețe lecțiile, dă-i putere să lupte, să creadă în tine și să te primească. Dă-i putere să-ți facă voia ta.”

AT: Și „facă-se voia ta!”

AT: Adică neutru. Pt invocarea ajutorului divin, cu respect pt karma respectivului.

Citește în continuare Conversatie despre rugăciunea pentru altcineva →

Q: Îmi pare eficient boss ăsta al tău. De ce nu mi-l împrumuți și mie din când în când? Ca-ntre prieteni, așa…

AT: Boss al meu e boss al meu. Tu îl ai pe boss al tău și cu ăla tre să vorbești. Că ăla îți e dedicat și e calat pe tine.

AT: Și cu el tre să te regăsești și să te faci super prieten. El îți e adevărul și liniștea dinăuntru

AT: Orice eveniment… este neutru în esență. Fiecare dintre noi alege cum să îl perceapă: dacă ca pe un stres sau dacă ca pe un lucru bun

Q: Ok. Știu asta

AT: Îți rămâne doar să devii conștient de evenimentul în sine și să alegi în mod voluntar cum anume să îl privești

Citește în continuare Conversație despre decizii →

Q: Ai cumva puțină agheasmă? Vreau să-mi purific mașina.

AT: :))

AT: Nu am

Q: De ce razi?

Q: Am curățat la un moment dat…ceva…

AT: Curățarea se face cu credință

Citește în continuare Conversație despre credință și curățare →

Q: Acum, în momentul ăsta, tot ce îmi doresc… aș vrea doar să dau timpul înapoi. Atât

Q: Îmi e atât de greu singură…

AT: Chill…

AT: Lasă-le să curgă

AT: Și lasă să plece toate semnificațiile

Citește în continuare Conversație despre singurătate →

AT: E derizoriu să-ți faci din evitare un scop

AT: Asta va fi o urmare

AT: Prin analogie directă… e ca și cum ți ai face un scop să nu mai fii sărac. E derizoriu. Scopul ar trebui sa fie ceva constructiv… sa fac cutărică lucru, să ajut în cutărică loc… ceva superior. Si atunci, banii vin de la sine, ca un simplu instrument.

AT: La fel și cu liniștea. „Caut să fiu liniștit” nu e un scop în sine. Pt ca urmează întrebarea: la ce bun?

Citește în continuare Conversație despre scopuri →

Q: Nu prea mai mănânc în ultima vreme…

AT: Ți-am mai zis eu cum e cu slăbitu ăsta…

AT: Corpul reacționează ca răspuns la ce trăim și percepem noi. Atunci când înțelegem că suntem doar un portal prin care energia curge liniștită, ne deschidem, acceptăm și o lăsăm să curgă; și nu se „depune” nimic. Dar dacă ne opunem (sau dacă ținem la noi și nu lăsăm să plece), atunci ne închidem și energia nu mai poate curge; și se acumulează ca apa într-un baraj; se „depune”. Deci treaba cu slăbitul/ îngrășatul e independentă de ce și cum mâncăm. E dependentă de cum trăim înăuntrul nostru.

Citește în continuare Conversatie despre obiceiuri sănătoase →