Limitarea destrăbălării

O țară care are totul perfect-ceas, cu oameni extrem de muncitori, până la sacrificiu, cu rigori și reguli sociale de le ține jos orgoliul individual, stârpindu-le din fașă orice instinct conflictual… găzduiește suflete care-ntr-o viață anterioară probabil că au fost necontrolați, nestăpâniți, destrăbălați, neînfrânați, curățându-le astfel atașamentul de libertatea neconstrânsă.

Ne putem aștepta, acum, ca indivizii să resimtă tensiuni psihice mocnite, sugrumate… Însă inerția lor de vindecare depășește limitele necesare curățării, oferind exemple de bune practici în ale organizării, spre atingerea de-nalte performanțe colective, de evoluții fabuloase, stabile, efective.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *