Ce scapă observației noastre firești e că viața-i originală. Ne lăsăm prea mult purtați de inerția socială, de statistici, de povești, și nu știm să vedem nuanța singular-a vieții proprii. Oricâte patternuri am sesiza sau stereotipii intuitive… toate nu-s decât tendințe orientative care nu suportă comparații introspective.

E util și vântul macro… să îl vezi cu ochii minții, să îl știi, să-l simți… să-ndrepți pânzele să te conducă spre tărâmul căruia îi folosești. E bun la orientare; dă repere de-ancorare la condițiile sociale-n care poți să strălucești și-ți arată cum poți să produci concis pentru nevoile proximale.

Însă tu permite-ți șansa unică s-asculți chemările-ți naturale! Ai curajul să le lași să te conducă pe drumurile personale! Te vor ține-n siguranță, ca tu să te bucuri liniștit de viață, în condiții preferențiale și departe de-orice pare-a fi amenințare.