Atașamente pierdute

Toate atașamentele sunt bune, dar cu moderație. Că altfel devin nebune și te duc în aberație.

Sărăcia e relativă la gradul de atașament față de ceea ce prețuiești.

Dacă te atașezi de lucruri, suferi când le pierzi și te simți sărac.

Dacă te atașezi de abilitățile tale, suferi când le pierzi (să zicem, în urma unei amnezii sau a unei indisponibilități temporare ori lacune) și te simți incapabil și limitat.

Dacă te atașezi de Dumnezeu, suferi când faci ceva rău, care contravine binelui și principiilor tale de viață, și te simți singur și deznădăjduit.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.