Demonstrația logică

Atunci când vorbim despre lucruri care nu se văd, este suficient să găsim reperele de logică potrivite pentru explicarea sau înțelegerea lor. Desigur, mărturia/ demonstrația fizică poate fi solicitată spre statuarea existenței lor, însă nu este întotdeauna posibilă.

Matematica (în primul rând) și alte științe fixe pot oferi explicații logice și/sau analogice satisfăcătoare (și poate chiar suficiente) pentru orice fenomen al existenței noastre, fără să miște un deget spre a le oferi dovezi concrete Tomilor necredincioșilor.

Fiul Omului

Inspirat de o discuție duhovnicească și de una pământească, am descoperit că îmi plac tare mult expresiile ”Hristos este Fiul Omului” și ”Hristos este Fiul lui Dumnezeu”.

În interpretare directă:

Hristos este Fiul Omului = în fiecare copil al unui om, zace Hristos, vindecătorul.

Hristos este Fiul lui Dumnezeu = omul, părintele lui Hristos , este Dumnezeu însuși. Deci noi, oamenii, suntem cu toții parte din Dumnezeul mare.

Și uite așa, avem un fel de arbore genealogic de la Adam și Eva încoace, în varianta comprimată.

Fidelitate vs. Intensitate

E o vorbă care zice că “dă-i omului puterea, ca să vezi cine e.”

Ei bine, puterea asta – când o primești – nu e despre a apăsa pedala de accelerație la maximum. Ci despre a o folosi cu cap, strict în proporțiile de care e nevoie și la momentul potrivit.

Puterea îți oferă șansa unei rezoluții înalte. E ca diferența dintre un sistem audio de 50W care gâjâie când îl dai tare, în încercarea de a simți și tu un pic muzica… vs. un sistem de 500W care nu necesită decât vreo 20% din puterea totală, ca să îți ofere ce căutai. Dar tu nu tre să te duci ca nemâncatul, să dai direct 100% (adică 500W). Că deraiezi. Dai vecinii afară din casă, sperii pisicile, pui câinii pe urlat și cocoșii pe cucurigit. Nu. E suficient să îl dai la 20% și te umple cu bas, cu claritate și cu înaltă fidelitate.

Puterea iti permite sa fii high. Hi-Fi.

Atașamente pierdute

Toate atașamentele sunt bune, dar cu moderație. Că altfel devin nebune și te duc în aberație.

Sărăcia e relativă la gradul de atașament față de ceea ce prețuiești.

Dacă te atașezi de lucruri, suferi când le pierzi și te simți sărac.

Dacă te atașezi de abilitățile tale, suferi când le pierzi (să zicem, în urma unei amnezii sau a unei indisponibilități temporare ori lacune) și te simți incapabil și limitat.

Dacă te atașezi de Dumnezeu, suferi când faci ceva rău, care contravine binelui și principiilor tale de viață, și te simți singur și deznădăjduit.

Despre tehnologie

Nu lăsa tehnologia să-ți controleze viața și nu lăsa consoarta să-ți controleze banii. Cică-s doua vorbe din bătrâni ..

La ce bun să știm un pic de tehnologie?!… Păi pentru a putea anticipa deciziile și mișcările tool-urilor pe care le folosim (în special atunci când viața noastră depinde de ele), astfel încât să prevenim întâmplările nedorite.

Tehnologia nu este un ceva perfect, oricât de tare ar marketiza-o producătorii ca atare. Orice produs care iese din mâna omului este predispus erorilor de funcționare. Iar noi, ca să fim preventivi, avem nevoie să înțelegem procesele de fundal și să le urmărim – cu vigilență și cu precauție – manifestarea. Că altfel, degeaba ne mai întrebăm pe lumea-ailaltă: ”De ce-oi fi fost așa naiv, să-i dau tehnologiei toată încrederea?!…”

Laude

Vârsta nu e un criteriu de apreciere. Ci experiența, meritul, modul în care ai valorificat timpul trăit. Că poți trăi o viață degeaba… cum, deopotrivă, poți trăi într-un an cât în 10 vieți. Contează în ce condiții te regăsești tu, în fiecare moment al vieții tale.

Pe principiul „Ce te recomandă? R: Frumusețea și talentul…” deci nu te lăuda cu ce primești de-a gata de la mama natură, ci cu efortul devenirii tale.

Și chiar și talentul se muncește, se-antrenează și se dobândește, că nu s-a născut nimeni cu talent de-a gata.

Despre psihologie

La ce bun să știm puțină psihologie? Păi prinde bine în viața de zi cu zi, dând boost la intuiție și la empatie. Te ajută, de exemplu:

– să te sesizezi, să dai aerul condiționat mai moale în mașină când îți doarme partenera pe scaunul din dreapta. Că-i intră corpul în activitate redusă și-i scad pragurile senzoriale. Și nu poate dormi liniștită, că percepția inconștientă a temperaturii ambientale e cu vreo 2 grade sub normal. Și ori o apucă bâțul, ori o trage curentul. Citește în continuare Despre psihologie

Vorba dulce

Când eram mai copil/ adolescent așa (adică până mai ieri, cum ar replica prietenii-se-știu-ei-care), aveam sentimentul că tre să fiu rău, să mușc din tot ce prind în cale, ca să-mi caștig dreptul la viață, la supraviețuire. Eram strâns legat de valul inconștientului societal, de apucăturile anturajului, de frici stereotipice, de spălătura atentă a tv-ului pe creierașul lipsit de autonomie.

Acum văd cu ochiul liber că orice vorbă rea nu face decât să întrețină o mocirlă de energie nefolositoare nimănui, care-l înghite în primul rând pe cel care o spune. Dezbină. Distruge. Am filtru automat deja, când simt în jurul meu critică și judecată aiurea, mai ales atunci când sunt și gratuite sau spuse din inerție inconștientă.

Nu-i ușor să te desprinzi din vârtej, dar merită. Vorba bună și fapta constructivă aduc liniște și fericire, și-un sentiment profund de siguranță statornică.

Universul tehnologiei

Tehnologia este o proiecție a noastră în exterior. Este o reproducere a ceea ce suntem, a ceea ce gândim și a ceea ce percepem și înțelegem despre viață. Este o formă de externalizare a conținuturilor dinăuntrul nostru, cărora le dăm viață și libertate să se desfășoare… uneori direcționat și controlat de noi (cum sunt mai toate tehnologiile de până în prezent – programate pentru un set de acțiuni determinate), alteori în voia lor proprie (cum este cazul tehnologiilor emergente, bazate pe automatizare, autonomizare, auto-evoluție și interconectare ridicată). Citește în continuare Universul tehnologiei

Tehnologie peste tot

Un mic quizz de intuiție, să gâdile la cogniție.

Alegeți răspunsul corect. Care dintre următoarele reprezintă o tehnologie?

a. Un excavator.

b. Gestionarea și procesarea de Big Data (atât ca instrumente tehnice, cât și ca abilități umane).

c. Abilitatea de negociere cu partenerul/a de cuplu, privind destinația de vacanță. Citește în continuare Tehnologie peste tot

Inginerii construiesc

Pe principiul… nu contează ce crede lumea despre tine, ci mai degrabă ce știi tu că poți să faci…

Mi se pare fascinant în lumea tehnologiei că inginerii – despre care se știe, în general, că înțeleg mai bine mașinile decât oamenii – dezvoltă, totuși, lucruri precum inteligența artificială, calcul cognitiv (cognitive computing), rețele neurale, analiza de sentiment sau procesare de limbaj natural. Tell me who the boss now?!…

Acceptarea reciprocă

Viața în online te împinge să greșești, vrând, nevrând. Nu mai ai energie să păstrezi la cote ridicate perfecțiunea pe care îți place să o expui lumii. (Bine… aici fac excepție platformele unde toti pozează în perfecti mereu, indiferent ce.)

Și, cu cât greșeși mai mult și îți accepți naturalețea, ajungi să îi tolerezi și pe alții, și să nu mai judeci aiurea orice baliverne de lucruri care nu contează. Nu te mai prea concentrezi pe aparențe și pe nimicuri. Și, brusc, conștientizezi că asta ne aduce mai aproape unii de alții…

Lucrul bun

Eram de principiul că lucrul bun trebuie făcut în tăcere. Dar mă uit cu drag la cei care fac lucruri bune din suflet, cu voluntariat, și își fac cunoscute faptele. Se promovează. Și mi-am dat seama că nu e o chestie de laudă, ci una de împrăștiere a vorbei. Că așa poate află cine trebuie: cei care au nevoie intră în beneficii, iar cei care au de dat află prin cine să intermedieze.

Apoi… mai contribuie și la starea de bine a oamenilor, în general. La sentimentul de încredere reciprocă și la unitatea colectivă. Că cică e nevoie de 5x bine ca să compenseze 1x rău, în mentatul subconștient. Humanity restored, d-astea…

Bravo vouă, celor care faceți lucruri bune și le promovați! Keep up the good work!