Exercițiul

Când pornești pe un drum nou, resimți din plin dificultatea gestionării necunoscutului și a incertitudinii. Adaptarea cere energie și efort, iar reperele de stabilitate se diluează, în căutarea unor puncte noi de echilibru.

Orice încercare de asimilare a noului în viața noastră este supusă, inevitabil, riscului de eșec și de eroare. Nimeni n-a știut vreodată să facă ceva nou, fără să greșească. În fond, orice proces de învățare este o suită de încercări repetate ale aceleiași mișcări, care – prin fiecare abatere de la rezultatele dorite – face un pas în plus pentru (re)calibrare. Citește în continuare Exercițiul

Aprecierea de sine. Renașterea

Ai făcut curățenie și ai reorganizat măcar un pic conținuturile din identitatea care ești?… Bun. Acum a venit timpul să te iei ”de nou”, să te apreciezi, să te îngrijești, să te respecți și să te stimezi. (Poți face asta oricând… doar că, după o curățenie interioară, poți vedea mai limpede contrastele și noul.)

În varianta în care existăm, suntem perfecți în felul nostru, suntem originali, unici și plini de farmec. Suntem suficienți. Desigur, putem și este indicat mereu să creștem, să evoluăm, să vrem mai mult, mergând cu deschidere pe un drum al evoluției permanente. Dar este important, deopotrivă, să fim conștienți că – în fiecare clipă – suntem cea mai bună variantă a noastră, cel mai bun model de personalitate și cel mai abil decident al faptelor noastre. Citește în continuare Aprecierea de sine. Renașterea

Organizarea

Ca după orice curățenie de primăvară, mutăm și reașezăm lucrurile prin casă. Aerul devine mai respirabil și circulă mai liber, și întreaga atmosferă radiază de un tonus proaspăt și plin de viață.

În egală măsură, înăuntrul nostru pot fi reașezate conținuturile pe care le trăim, le putem eficientiza, fluidiza și armoniza. După ce am scăpat de ce nu e al nostru, avem mai mult spațiu și mai multă libertate de manifestare, mai multe posibilități de aranjare a tendințelor și obiceiurilor care ne desenează firea. Citește în continuare Organizarea

Intimitatea

Intimitatea-i o iluzie născută din ignoranța noastră vizavi de formele de conștiință care ne-nconjoară.

Să luăm, de exemplu, florile. Stau liniștite acolo, la locul lor, și-și trăiesc viața meditând la frumos. Și zici că nici nu mișcă și că te ignoră de cu zorile. Dar, dacă nu le vorbești și nu ești atent cu ele, se supără de imediat pun botu’. Te privează una-două de culoare și miros.

Nu ești singur nicăieri, să trăiești ignorant ca tontu’, of…

Pudicitatea

Când vorbim despre picanterii economice (gen, moneda Botswanei) sau de evenimente internaționale (ca ziua Peace Day), unii se rușinează, alții se inhibă, unii chicotesc și alții se atacă de zici că explodează.

Injuriile (ca și faptele pe care le exprimă metaforic) sunt mai naturale decât lipsa lor. Sunt parte din noi, din pământ. Nu ne-a forțat niciun extraterestru să le facem sau să le vorbim.

Deci, atunci când simțim pudicitatea că nu ne lasă să trăim, zic să ne punem întrebarea: ce anume din noi țipă și nu vrem să auzim?

Curățenia

Petrecându-ne viața mai mult în casă, acum, este util și indicat să menținem curățenia în spațiul pe care îl locuim. Și, după ce ne plictisim de atâta dereticat în jurul nostru, putem să trecem liniștiți la curățenia trupului, a minții și a sufletului nostru.

Nu este rușinos să observăm și să vorbim despre curățenia interioară. Din contră, este chiar indicat și sănătos. Noi încă din copilărie adunăm conținuturi – din familie, din anturaj, din societate – care nu sunt ale noastre, dar pe care le asimilăm și le depozităm în noi, în mod inconștient. În manifestarea vieții individuale sau sociale, noi ne identificăm cu conținuturile pe care le deținem, distorsionându-ne sinele autentic și personalitatea originală. Citește în continuare Curățenia

Proiecțiile

Noi trăim în mod cvasi-automatizat majoritatea timpului nostru, luând decizii și manifestându-ne fără prea multă implicare conștientă. În această inerție, ne-am slăbit capacitatea de a lucra cu sinele, de a face introspecții, de a medita cu privire la trăirile interioare și de a reflecta la înțelesurile vieții noastre.

Acest ”mușchi slăbit” ne predispune vulnerabilității de a nu mai putea gestiona și direcționa dezvoltarea și creșterea personală. Și, totuși, psihicul nostru simte în continuare nevoia să rezolve conflictele interne, născute în mod firesc prin procesul de asimilare și gestionare a conținuturilor de viață. Iar, ca urmare a lipsei lucrului conștient cu sinele, în astfel de situații obișnuim să apelăm la mecanisme de compensare, precum proiecțiile. Citește în continuare Proiecțiile

Descoperirea

Trăim înăuntrul nostru 100% din timp, chiar și atunci când suntem în interacțiune cu ceilalți sau cu mediul exterior. Izolarea ne permite să fim conștienți de ”rolurile” dinăuntrul nostru și de ”vocile” ori pozițiile pe care le luăm în oricare moment al vieții.

Îngrădirea libertății de mișcare în exteriorul casei noastre ne oferă șansa limitării stimulilor exteriori pe care îi avem de gestionat, astfel dobândind o mai mare posibilitate/ libertate să ne concentrăm asupra propriilor conținuturi. Desigur, în primă etapă, ne pare totul mai încărcat: trebuie să învățăm tot felul de platforme de lucru la distanță, trebuie să ne organizăm timpul și să învățăm să respectăm noul bioritm al celor cu care trăim și cu care împărțim spațiul casei. Citește în continuare Descoperirea

Conștientizarea

Am ajuns să trăim aproape în mod inerțial, într-o lume în care totul merge pe repede-nainte. Rare sunt momentele când ne mai putem aduna în sine, să reflectăm asupra vieții noastre, asupra evenimentelor pe care le parcurgem în fiecare zi, asupra modului în care ne raportăm și interacționăm cu cei din jurul nostru sau asupra demult uitatei sinergii pe care ar fi trebuit să o avem cu natura.

Ajungând să ne învârtim în același spațiu strâmt, în casa noastră, fără să avem interacțiune directă cu mediul exterior și cu ceilalți pentru o lungă perioadă de timp, ne petrecem mai mult timp cu noi înșine. Fie că ne place sau nu – pentru că la început e puțin mai greu, până ne adaptăm cu ”noua” viață – intrăm în contact cu părți din noi pe care nu le-am cunoscut vreodată sau pe care le credeam demult uitate.

Și, pentru a putea să ne bucurăm din plin de această etapa de redescoperire interioară, este important – în primul rând – să devenim conștienți și să ne avântăm cu încredere și curaj pe drumurile necunoscute dinăuntrul nostru.