Arhive categorii: Vibrații

Curățenia

Petrecându-ne viața mai mult în casă, acum, este util și indicat să menținem curățenia în spațiul pe care îl locuim. Și, după ce ne plictisim de atâta dereticat în jurul nostru, putem să trecem liniștiți la curățenia trupului, a minții și a sufletului nostru.

Nu este rușinos să observăm și să vorbim despre curățenia interioară. Din contră, este chiar indicat și sănătos. Noi încă din copilărie adunăm conținuturi – din familie, din anturaj, din societate – care nu sunt ale noastre, dar pe care le asimilăm și le depozităm în noi, în mod inconștient. În manifestarea vieții individuale sau sociale, noi ne identificăm cu conținuturile pe care le deținem, distorsionându-ne sinele autentic și personalitatea originală. Citește în continuare Curățenia

Proiecțiile

Noi trăim în mod cvasi-automatizat majoritatea timpului nostru, luând decizii și manifestându-ne fără prea multă implicare conștientă. În această inerție, ne-am slăbit capacitatea de a lucra cu sinele, de a face introspecții, de a medita cu privire la trăirile interioare și de a reflecta la înțelesurile vieții noastre.

Acest ”mușchi slăbit” ne predispune vulnerabilității de a nu mai putea gestiona și direcționa dezvoltarea și creșterea personală. Și, totuși, psihicul nostru simte în continuare nevoia să rezolve conflictele interne, născute în mod firesc prin procesul de asimilare și gestionare a conținuturilor de viață. Iar, ca urmare a lipsei lucrului conștient cu sinele, în astfel de situații obișnuim să apelăm la mecanisme de compensare, precum proiecțiile. Citește în continuare Proiecțiile

Descoperirea

Trăim înăuntrul nostru 100% din timp, chiar și atunci când suntem în interacțiune cu ceilalți sau cu mediul exterior. Izolarea ne permite să fim conștienți de ”rolurile” dinăuntrul nostru și de ”vocile” ori pozițiile pe care le luăm în oricare moment al vieții.

Îngrădirea libertății de mișcare în exteriorul casei noastre ne oferă șansa limitării stimulilor exteriori pe care îi avem de gestionat, astfel dobândind o mai mare posibilitate/ libertate să ne concentrăm asupra propriilor conținuturi. Desigur, în primă etapă, ne pare totul mai încărcat: trebuie să învățăm tot felul de platforme de lucru la distanță, trebuie să ne organizăm timpul și să învățăm să respectăm noul bioritm al celor cu care trăim și cu care împărțim spațiul casei. Citește în continuare Descoperirea

Conștientizarea

Am ajuns să trăim aproape în mod inerțial, într-o lume în care totul merge pe repede-nainte. Rare sunt momentele când ne mai putem aduna în sine, să reflectăm asupra vieții noastre, asupra evenimentelor pe care le parcurgem în fiecare zi, asupra modului în care ne raportăm și interacționăm cu cei din jurul nostru sau asupra demult uitatei sinergii pe care ar fi trebuit să o avem cu natura.

Ajungând să ne învârtim în același spațiu strâmt, în casa noastră, fără să avem interacțiune directă cu mediul exterior și cu ceilalți pentru o lungă perioadă de timp, ne petrecem mai mult timp cu noi înșine. Fie că ne place sau nu – pentru că la început e puțin mai greu, până ne adaptăm cu ”noua” viață – intrăm în contact cu părți din noi pe care nu le-am cunoscut vreodată sau pe care le credeam demult uitate.

Și, pentru a putea să ne bucurăm din plin de această etapa de redescoperire interioară, este important – în primul rând – să devenim conștienți și să ne avântăm cu încredere și curaj pe drumurile necunoscute dinăuntrul nostru.

Temă logico-emoțională

Temă pentru acasă (de factură logio-emoțională și de inspirație oltenească):

Fură doi olteni acasă, cu nevestele, trimiși în izolare. (Știm de ce și când se întampla povestea, deci.)

Și mai fură t1 și t2, două necunoscute, de le furau pacea oltenilor.

Unu din ei simțea că bărbăția-i e firavă și nu-i bun pentru a lui femeie (în general… nu doar în puncte cheie.) Nu trecea zi fără ca nevasta să nu-l dojenească… ba că nu e mulțumită, ba că-i tristă, ba că e saracă… de felul ei – e drept – era și ea un pic fricoasă, cam fițoasă și ușor pretențioasă. Iar asta lui îi dădea un sentiment profund de inutilitate, pe care simțea mereu nevoia să-l înece – pe bună dreptate – cu multă… t1; până se mozolea tot, la gură. Citește în continuare Temă logico-emoțională

Polaritățile opuse

Polaritățile opuse sunt unul și același lucru. Sau, mai pe-nțeles… sunt amândouă legate de un conținut comun.

Gen… dacă nu mai poți de mândru, poate ca ai nevoie să-ti mai domolești narcisismul și supra-aprecierea capacităților tale. La pol opus, dacă nu mai poți de umil și stai prost cu stima de sine, poate că ai nevoie să-ți apreciezi mai mult și să-ți valorifici capacitățile. Deci, și mândria și umilința semnalizează, amândouă, nevoia de gestionare corectă a capacităților. Citește în continuare Polaritățile opuse

Adevărata provocare

Noi avem impresia că ne e frica de moarte… când moartea e fix cea mai mică problemă în viața asta.

N-am venit aici să murim.

Să trăim – e adevarata provocare. Să ne gestionăm trăirile interioare, relațiile cu ceilalți, grija și iubirea față de apropiați și față de oameni, efortul de gestionare a atașamentelor, acceptarea și plăcerea suferințelor, coabitarea cu natura, și muuulți alți gărgăuni din ăștia care ne freacă la cap zilnic.

Deci dacă simți că nu ți-ai terminat treaba p-aici… stai fără griji: nu ești norocos să pleci acasă. Mai ai încă de muncă. Viața are nevoie de tine, nu te lasă și nu te trădează.

Vorba

Vorba (și plimbatul vorbei, implicit) e de când lumea. Cic-a ajutat la supraviețuire.

În esență, vorba face multe: educă, direcționează, unește, angajează, mângâie, motivează și oferă încredere… lovește, descurajează, destramă, blochează, destabilizează și oferă temere… și tot așa.

E o formă de energie. Reală. Prin orice spunem, noi dăm drumul unui bulgăre care se rostogolește. Se duce, se duce, adună și crește și prinde viteză și inerție. Și creează-n lume o armată de oameni de zăpadă fix după chipul și asemănarea noastră (conștienți și responsabili, adică ). Un fel de oglinzi augmentative, așa, ca să putem să ne vedem mai bine.

Frica trezește instinctul

Am văzut pe net un meme cum că unii ar fi interzis gangbangu’ și astea… So sad…

Io-nțeleg că instinctul de supraviețuire ne trezește pe toți, în vremuri de anaghie, dar hai să vă zic un secret: energia creativa (care e una și aceeași) se manifestă în nenumărate feluri. Capul gandește, ochii imaginează, gura vorbește, mâinile modelează, stomacul simte… tot trupul creează conținuturi pe diferite niveluri, nu doar bazalul, care se trezește și el că-i e frică, se panichează și se activează.

Așadar și prin urmare, acasă singurei în izolare, cu toții putem căuta în noi, în liniște, fiecare, să găsim fărâma aia de lumină care e a noastră, care ne definește, creează și ne împlinește.

Și dacă ne priește, poate continuăm exercițiul ăsta și cu alții, să creăm în suflet prosperitate.

Sincer cu tine

Care poate fi un bai cu educația online?…

Că tre’ să fim de două ori mai sinceri cu noi înșine, decât atunci cand suntem în clasă.

În societate/ în colectiv/ printre colegi, ne intrăm în rol și e ușor să ne asociem cu scopul contextului. Chiar dacă, poate, nu suntem atașați de ceea ce facem, ne vine lesne să ne „convingem” că suntem în locul potrivit.

Dar acasă, în hamac, cu telefonu-n brate „studiind” de la distanță… hop! ne trezim că suntem noi cu noi, în contact cu latura aia a noastră profundă, pe care n-o arătăm nimănui. Iar în singurătatea noastră, ne confruntăm cu niște întrebări care curg în șoaptă, pe fundal: „Îmi place ce fac? Are rost? E pentru mine asta?”… Și-atunci, fie se păstreaza cheful, fie vine somnul… după cum găsim armonie în activitatea respectivă.

Omul tinde, firesc, să facă ce-i place și ce rezonează cu sensul vieții lui. Indiferent dacă e sau nu conștient de asta.

Belșug de credință

In lipsă de credință, sărăcia naște foame.

Cu stomacul gol de la atâtea vise străine înghițite pe nemestecate, mintea omului alunecă perfid spre corupție, mândrie și fasoane. Și îl tine în slugărnicie mută, uitând că pacea-i obținută pornind de la muncă multă.

În asentimentul unor populații echilibrate economic, exist-o viziune spre care trebuie să mergem, de prosperitate a gândului matur și a sentimentului echilibrat, nu euforic. Liber, vehement. Mai mult decât metaforic.